top of page

 storia 

Ti ani do l 1965 ie l artejanat te Gherdëina ruvà te na gran crisa. For plu y plu scultëures lasciova de ziplé, jiva a crì n auter lëur o jiva nzaul d’auter a sté. Truep scultëures ie migrei tla Svizra, ti Paejes Tudësc, tl’Autria, Australia o Ca­nada y scumenciova cun d’autri mestieres. L nteres per l mestier da scultëur jiva dojù. Tla Scola d’Ert se ova la cumpëida de sculeies arbassà belau dl mez. Gauja de dut chësc svilup ie stat l Segondo Cunzil Vatican (1962-65) pra chël che l ie unì fat ora che la dliejes muessa vester scëmples, zënza de gran decurazions y figures. Daviadechël fòvel scialdi manco ncëries per statues. Sëuraprò àn ti ani ‘60 scumencià a ziplé a mascin, cun chëles che n pudova fé do figures zipledes te na maniera ndustriela y zënza de gran fadies. Te chisc ani de crisa sotrissova la grupa Ruscel la pert artistica, l’idea di lëures, ajache i fova dla minonga che l savëi tecnich ne dassova nia vester tan de mpurtanza, ajache chël savova pu bele da fé la mascins.

Coche conta Carlo Mussner, che fova ntlëuta presidënt dl “Kreis der Kunst­schaffenden”, cialova la lia de se muever de viers de n artejanat artistich, cialan de mantenì la ravises ma de se ërjer mpo su de viers dl nuef. N scumenciova a udëi ite che n muessa jì cun i tëmps y se giaurì a formes espressives nueves. Te chëi ani unìvel perchël metù a jì mostres de ert sacrela cun na linia scialdi moderna, che ne fova nia drë’ bënuluda dai cunservatifs da tlo. L mpuls per chësta formes nueves ie unit danter l auter dala “Unione cattolica artisti italia­ni” UCAI, na urganisazion che fova unida metuda su dal Vatican per sustenì l’ert sacrela y per ti fé cuncurënza ala urganisazion d’ert “Sindacato Italiano Ar­tisti Belle Arti” SIABA, che univa sustenida dassënn dal partit comunist. Chisc studiei d’ert y prevesc che univa a tenì cunferënzes fova scialdi progressifs y cunsiova de lauré te n stil plu modern. L fova ntlëuta na gran sëida danter cun­servatifs y progressisć. Pra sëires de descuscion defrëntes unìvel for rujenà di problems artistics.

L univa metù a jì una na mostra coletiva al ann, ulache i artejans dajova ju for ntëur a n 200 opres de lën, ghips y sas y nce pitures che univa pona cerdudes da na giuria. Pra la mostres coletives pudòven vëncer pesć de scioldi y libri d’ert tla categuries lerneri, iuniores y seniores. La giuria azetova mé lëures che ova na tendënza al modern.

Sëuraprò metova l “Kreis der Kunstschaffenden” a jì mostres coletives oradecà, danter l auter n iede tla Galleria Agostiniana a Roma.

Daujin ala coletives unìvel metù a jì mostres de de gran artisć, danter l auter dl moler Karl Plattner, dl scultëur Augusto Murer y de Biancini, che fajova opres de ceramica.

Daujin ala mostres unìvel mo metù a jì viages culturei te ziteies, per jì a ti cialé al’ert moderna. Sëuraprò unìvel urganisà cunferënzes y cunzerc. Da numiné iel i cunzerc de mujiga tlassica dl Angelicum. L ie nce stat cunzerc de tlavier dl pianista Siegfried Schmalzl de Gherdëina. Ntlëuta fova duc scialdi recunescënc de pudëi jì a na tel manifestazion rera.

Canche tl ann 1960 iesen ruvei ala bela cumpëida de 250 libri tla biblioteca, iel stat de bujën de i cuncé ora te na sala plu adateda, tl self sëura la sala dla mostra. Ann per ann unìvel cumprà do libri d’ert, leteratura, storia y zaites. Truep libri ti univa nce scinchei al “Kreis der Kunstschaffenden”.

bottom of page