top of page

 storia 

Tl ann 1951 à l Kreis der Kunstschaffenden fat na gran mostra cun l titul “Trëicënt ani ert de ziplé te Gherdëina”, ulache l ie unì metù ora opres de de vedli mostri y scultëures y moleri jëuni. N à nce purvà a mëter ora opres ora dla dlieja ma chël ne n’ie nia stat mesun. N fova mo scetics de viers dl’inuvazion. Mpo à la mostra abù n gran suzes.

La mostra da d’instà fova urmei deventeda na manifestazion mpurtanta per Südtirol. Per slargë ora la vijion y giapé mpulsc nueves àn tl 1952 nvià scultëu­res y moleri dl Südtiroler Künstlerbund y dl sindacat di pitëures y scultëures ta­lians de Bulsan y de Trënt a fé pea pra na mostra. Mé puec ntendova che chësta manifestazion dassova fé viver y ispiré l’ert te Gherdëina y n valguni minova che n ne uebe nia ti lascé la lerch a chëi de Gherdëina. Nsciuma, te Südtirol ova la mostra raudlà su na drëta descuscion; tla zaita de livel naziunel “La fiera let­teraria” fòvel scrit n chësc cont che i urganisadëures ie stac boni de purté daujin la trëi grupes linguistiches de Südtirol, jan sëura i cunfins etnics ora.

L nteres per l artejanat y l’ert fova do la viera inò flurì su y cun chësc nce l bujën de se cunfrunté cun stredes artistiches nueves. Perchël à l Lia tl ann 1950 njenià ite tla pitla sala dla reunions n valgun castli y cumprà n valgun libri y zaites d’ert, che n pudova pona se mpresté ora. L fova la prima biblioteca, che n cialova ann per ann de arichì cun libri nueves. Vinzenz Mussner se dajova ca dassënn per chësta biblioteca.

La mostres dl ‘52 y ‘53 univa critichedes dassënn dai tradiziunalisć, ma l cunsëi fova dla minonga che l’ert muessa vester n’esprescion de nosc tëmps y nia dl passà. Pra la senteda generela dl 1953 d’autonn iel perchël unit a s’l dé na gran descuscion. Davia che la ujes per l artejanat tradiziunel univa for plu y plu stersces y l Chemun manaciova de ne mëter nia plu a desposizion la sala, à dut l cunsëi dat la demiscions. De agost dl 1954 à la grupa che ova lascià te cunsëi metù ora per si cont sot al inuem “Grupa di trëdesc”. Chësta grupa à pona tl 1957 giapà l inuem “Ruscel”.

 storia 

Pra i trëdesc artisć fòvel Guido Daurù, Josef Kostner, David Moroder, Edmund Moroder, Finy Martiner, Gottfried Moroder jun., Raimund Mureda, Rudolf Mo­roder de Gottfried, Viktor Moroder, Adolf Vallazza, Bruno Vallazza, Karl Val­lazza y Markus Vallazza. Tl 1954 à la grupa di trëdesc pudù mëter ora si lëures te na mostra dla Dominikanergalerie a Bulsan. L publich se ova fat dassënn marueia che l ne fova nia da udëi i lëures tradiziunei. Danz che te Gherdëina se stentova la grupa di trëdesc mo dassënn a mëter ora si opres. Tl ann 1956 ne ti à l “Kreis der Kunstschaffenden” nia dat a fit na sala. L Chemun ne ti dajova nia l cuntribut finanziel damandà. L univa mé sustenì i artejans che metova ora si lëures – la gran pert dedichei a argumënc sacrei.

Ai 12 de merz dl 1957 ie pona la grupa “Ruscel” unida metuda su ufizialmënter da Guido Daurù, Gottfried Moroder, Rudolf Moroder Rudolfine, Viktor Moro­der, Luis Piazza, Emilia Schmalzl y Adolf Vallazza. Dal scumenciamënt fòvel nce leprò Josef Kostner, David Moroder, Raimund Mureda y Rudolf Moroder de Gottfried. N ulova se giaurì de viers dl nuef y nia mé se stlù ite tla tradizion. La parola “ruscel” fova adateda per descrì chësta ulentà de inuvazion.

La grupa Ruscel à fat pea pra mostres a Firënza, Minca, Stockholm y a Dispruch, ulache l’opres à abù n gran suzes. La grupa cunlaurova dassënn cun l Südtiroler Künstlerbund. Per si lëures à i artisć de chësta grupa venciù truep pesć y recu­nescimënc.

Tl ann 1958 à pona la grupa Ruscel pudù mëter a jì na mostra tl chino Dolo­miti, pra chëla che l pudova mé fé pea artisć che ova bele fat pea pra doi o plu mostres coletives. Nscila ulòven asseguré la cualità artistica. Tl 1963 à la grupa pona pudù tò a fit na sala dl Chemun, ulache i pudova mëter ora si opres. Da ntlëuta à la grupa Ruscel metù a jì uni ann mostres coletives y persuneles.

bottom of page